Suflete

 Și piatra are suflet. Ea aude fiecare șoaptă și o reproduce peste secole, transformând neantul în noi și noi infinituri. Și apa are suflet. Dacă apa este viață, de ce să nu fie viața - apă? Și steaua are suflet. Ea arde pentru a ne lumina nouă calea. Încheindu-și misiunea, se stinge la fel de spectaculos cum s-a aprins cândva. Și floarea are suflet. În fiecare dimineață, ea își îndreaptă petalele fragile către soare și zâmbește unei noi zile. Ai încercat vreodată să îi vorbești unei flori? Drept răspuns, ea oferă dulcea-i mireasmă. Și animalul are suflet. Un câine salvează vieți. O pisică vine de bunăvoie în brațele tale, atunci când simte că ai nevoie de alinare. Și omul are suflet. Cicatrizat, el însuși e o rană mare. Sunt urmele șlefuirii. Dacă vrei să te asiguri că ești viu, nu îți atinge pulsul, atinge-ți sufletul. Unde îl găsești? Unde a sângerat, când te-a durut cel mai tare.